1. Daniel 2:38 .39 Ce prefigurează chipul din visul lui Nebucadneţar ? 4 imperii. a) Aur - Babilon – Nebucadneţar – (605BC-539BC) b) Argint – Medo Persia – Cir – (539BC-331BC) c) Bronz – Grecia – Alexandru Macedon – (331BC-168BC) d) Fier – Roma – Cezarii … Constantin cel Mare – (168BC-476AD)
2. Daniel 2:41.42 Ce reprezintă labele de lut amestecate cu fier? Imperiul creştin şi statele moştenitoare ; De la Constantin cel Mare până la sfârşitul lumii; contopirea în furnalul politicii a două elemente: puterea statului roman şi fragilitatea bisericii
3. Daniel 2:44 Ce reprezintă cele 10 degete? Împăraţi; divizare; invazii barbare; noi state „încreştinate ulterior”; pluralitate
4. Daniel 2:43 Au existat încercări de unire a Europei ? Au încercat dictatorii,n-au reuşit; au încercat regii şi reginele, prin căsătoriile lor, dar tot nu au reuşit
5. Daniel 2:44.45. Ce reprezintă piatra dislocată din munte fără ajutorul vreunei mâini omeneşti? Hristos ca Împărat venit de sus ce aduce Împărăţia cerurilor
6 Luca 20:17.18. Ce presupune profeţia „pietrei”? Pentru unii presupune aducerea mântuirii; pentru alţii pieirea
7 Daniel 7:2 Ce semnifică vânturile în Biblie ? Lumea agitată de spiritul războiului
8 Daniel 7:2 Ce semnifică numărul 4 în Biblie? Universalism; 4 puncte cardinale
9 Daniel 7:2 ; Apoc 17:15 Ce semnifică marea în Biblie? Popoare, noroade, mulţimi.
10 Daniel 7:3 De ce fiarele ies din apă una după alta? Ele sunt puteri mondiale ce se succed una alteia
11 Daniel 7:4 Ce semnifică fiara leu cu aripi de vultur? Imperiu babilonian (605BC-539BC)
12 Daniel 7:4 Ce semnifică smulgerea aripilor? Încetarea campaniilor de cucerire
13 Daniel 7:4 ; Daniel 4:34 Ce semnifică faptul că i s-a dat o inimă de om? Experienţa schimbării împăratului Nebucadneţar
14 Daniel 7:5 Ce semnifică fiara urs? Împeriul medo-persan (539BC-331BC)
15 Daniel 7:5 Ce importanţă are faptul că ursul stătea într-o rână? Perşii mai proeminenţi ca mezii; caracterul relativ paşnic al medo perşilor până la Cir
16 Daniel 7:5 Ce semnifică cele 3 coaste din gura ursului? Trei imperii cucerite: Lidia (456), Babilon (539), Egipt (525)
17 Daniel 7:5 Ce reprezintă porunca de a mânca multă carne? Pofta de cuceriri a împăraţilor începând cu Cir
18 Daniel 7:6 Ce semnifică fiara pardos? Imperiul grec (331BC-168BC)
19 Daniel 7:6 De ce are 4 aripi? Viteza şi rapiditatea cuceririlor
20 Daniel 7:6 De ce are 4 capete? Cele 4 dinastii formate de generalii lui Alexandru după moartea acestuia
21 Daniel 7:6 Din punct de vedere al poporului lui D-zeu are importanţă că i s-a dat stăpânire? Da. Au început persecuţiile sistematice împotriva poporului lui Dumnezu
22 Daniel 7:7 Ce semnifică fiara a 4-a? Imperiul roman (168BC-476AD)
23 Daniel 7:7 Se confirmă că a fost înspăimântătoare şi puternică? Avidă după cuceriri; sfidătoare a drepturilor omului
24 Daniel 7:7 Ce înseamnă că mânca, sfărâma şi călca în picioare ce mai rămânea? Este suficient să ne amintim luptele sângeroase dintre sclavi din Coliseum-ul roman, ce se omorau pentru plăcerea publicului
25 Daniel 7:7 Care sunt cele 10 coarne ieşite din fiara a 4-a?Vizigoţii (Spania şi Galia); Suevii (Gallaecia); Vandalii (Africa romană); Burgunzii (Galia, Valea Ronului); Alemanii (Elveţia); Francii (Galia, Belgia); Ostrogoţii (Panonia, Italia); Odoacru (Italia, Sicilia); Longobarzii (Dunăre); Anglo-Saxonii (Britania)
26 Daniel 7:8 Cine este cornul mic ieşit dintre cele 10 coarne? Antihristul
27 Daniel 7:8 Care sunt cele 3 coarne smulse de cornul cel mic? Odoacru (489-493); Vandalii (533-535); Ostrogoţii (536-539)
28 Daniel 7:11 Care va fi sfârşitul fiarei a 4-a ?
29 Daniel 7:12 Ce înseamnă că fiarele au fost dezbrăcate de puterile lor? Li s-a luat stăpânirea; viaţa socială/culturală/religioasă însă s-a transferat următorului imperiu
30 Daniel 7:23 ; Daniel 7:17 Ce semnifică fiarele în profeţie? Împăraţi, împărăţii
31 Daniel 7:18 Ce se întâmplă după trecerea fiarelor? Sfinţii primesc împărăţia
32 Daniel 7:24 Ce semnificaţie au coarnele în Biblie? (Tot) împăraţi
33 Daniel 8:3 Ce reprezintă berbecele în profeţie? De ce două coarne? Imperiul medo-persan
34 Daniel 8:3 De ce este un corn mai înalt ca celălalt? Perşii mai proeminenţi decât mezii, deşi la început fusese exact invers
35 Daniel 8:4 În ce direcţii împungea berbecele? Cuceriri: Lidia, Babilon, Egipt
36 Daniel 8:5 ; Daniel 8:21 Ce semnifică ţapul venit de la apus? Puterea greco-macedoneană
37 Daniel 8:5 Cum adică cutreieră pământul fără să se atingă de el? Campanii militare fulgerătoare
38 Daniel 8:5 ; Daniel 8:21 Ce reprezintă cornul mare dintre ochii ţapului? Alexandru Macedon
39 Daniel 8:6.7 Ce semnifică repezirea ţapului asupra berbecului şi distrugerea celui din urmă? Grecii cuceresc pe medo-perşi
40 Daniel 8:8 Ce semnifică frângerea cornului ţapului? Moartea lui Alexandru la vârstă fragedă
41 Daniel 8:8 ; Daniel 8:22 Ce reprezintă cele 4 coarne crescute în locul primului corn? Cei 4 generali : Seleukos (Babilon); Ptolemaios (Egipt, Libia, Cirenaica, Cipru, Iudea); Kasandros (Macedonia, Grecia); Lisimacos (Tracia, Asia Mică)
42 Daniel 8:9 Ce reprezintă noul corn crescut dintr-unul dintre coarne? În prim plan, mai timid, Antioh Epifanes; în plan secund, cu mare forţă, Antihristul (2 Tes 2); şi Antioh şi Antihristul în acelaşi timp. E vorba de o dublă aplicare (ca în Matei 24)
43 Daniel 8:9 Care sunt direcţiile creşterii noului corn? Miazăzi, răsărit, ţara minunată. În Daniel cap 11 Antioh/Antihristul este numit împăratul de la miază-noapte.
44 Daniel 8:9 ; Daniel 8:23 ; Daniel 8:19 Care e locul şi timpul apariţiei cornului Antioh / Antihrist ? La sfârşitul celor 4 regate elene; apărut în antichitate; dar frânt abia la vremea sfârşitului
45 Daniel 11:2 Care sunt cei 3 împăraţi în Persia? Kambisez II (530-522); Gaumata (522); Dariu I Histaspe (522-486)
46 Daniel 11:2 Care este cel de al 4-lea care a strâns bogăţii? Xerxe I cel Mare (Ahaşveroş); armată formată din 40 de naţiuni
47 Daniel 11:2 Cum va răscula totul contra grecilor? Războaie cu grecii: Salamina, Platea, Mycale Grecii câştigă.
48 Daniel 11:3 Cine este împăratul viteaz? Alexandru Macedon; la 20 de ani, în 336 BC devine împărat
49 Daniel 11:3 Cum va stăpâni el cu mare putere? Cu doar 35.000 de ostaşi cucereşte imperiul medo-persan
50 Daniel 11:4 De ce împărăţia lui se va sfărâma repede? La 33 de ani (323 BC) moare, de beţie şi malarie
51 Daniel 11:4 Cine sunt cei 4 cărora le revine împărăţia lui (altora decât cei din casa lui)? Cei 4 generali : Seleukos (Babilon); Ptolemaios (Egipt, Libia, Cirenaica, Cipru, Iudea); Kasandros (Macedonia, Grecia); Lisimacos (Tracia, Asia Mică)
52 Daniel 11:4 Ce se va întâmpla ulterior cu cele 4 diviziuni? Vor fi divizate şi ele; apoi vor fi înghiţite de romani
53 Daniel 11:5 Cine este împăratul de la miază - zi? Ptolemeu I Soter. Ptolemeii aveau capitala în Alexandria Egiptului
54 Daniel 11:5 Cine este acel „mai mare” al lui Ptolemeu mai tare ca Ptolemeu? Seleukos, general al lui Alexandru, primul satrap al Babilonului, alungat din Babilon, refugiat la Ptolemeu, ajutat de Ptolemeu să recapete Babilonul/Siria.
55 Daniel 11:5 Ce mare împărăţie avea deci Seleukos? Întinsul Babilon
56 Daniel 11:6 Prin ce mijloc se vor uni după câţiva ani? Prin căsătorie
57 Daniel 11:6 Cine cu cine se va căsători? Berenice, fiica lui Ptolemeu Filadelful (egipteanul) cu Antioh Theos al Babilonului/Siriei
58 Daniel 11:6 Este productivă această învoială? Nu, pentru că Laodica (soţia legitimă a lui Antioh Theos, de care acesta divorţase ca să se poată căsători cu Berenice) se răzbună
59 Daniel 11:6 În ce constă răzbunarea Laodicăi? Berenice, copilul ei (nu tatăl, cum apare în traducerea Cornilescu) şi Antioh Theos sunt omorâţi.
60 Daniel 11:7 Cine e lăstarul din aceeaşi ramură/rudenie cu Berenice ? Fratele ei, rege al Egiptului, Ptolemeu III (246-221BC)
61 Daniel 11:7 Cu cine se va lupta Ptolemeu III egipteanul? Cu oştirea Siriei/Babilonului.
62 Daniel 11:7 Cine va câştiga? Ptolemeu III
63 Daniel 11:8 În ce constă prada de război adusă în Egipt? 40.000 talanţi; 2500 vase şi chipuri de aur; sclavi etc
64 Daniel 11:9 Care va fi reacţia împăratului Babilonului? Seleukos II întreprinde campanie contra Egiptului
65 Daniel 11:9 Care e rezultatul acestei campanii militare? Eşec total; armata îi e înfrântă
66 Daniel 11:10 Vor mai fi campanii contra Egiptului? Da. Fii lui Seleukos II (Seleukos III şi Antioh III) continuă ostilităţile
67 Daniel 11:10 Ca să câştige, ce vor întreprinde fii lui Seleukos II? Vor face alianţe cu Rodosul, Pontul (cetăţi greceşti di Asia Mică)
68 Daniel 11:10 Au sau nu câştig de cauză aceste alianţe? Oarecum
69 Daniel 11:11 Se va lăsa bătut împăratul Egiptului? Ptolemeu IV al Egiptului se va lupta contra lui Antioh III al Siriei
70 Daniel 11:11 Cine va câştiga? La Rafia (217 BC) va câştiga Ptolemeu IV
71 Daniel 11:12 Ce număr de morţi cad atunci în oştirea Siriei? În ciuda celor peste 10.000 de ostaşi morţi, victoria revine Egiptului
72 Ptolemeu IV fructifică victoria? Nu. El se dedă la chefuri. Încheie pace cu Antioh III. Armata lui Ptolemeu IV se răscoală. Între 214-203, Antioh îşi recuperează domeniile din Orient. Ptolemeu IV moare misterios. Vine Ptolemeu V.
73 Daniel 11:13 Cum vor decurge evenimentele ulterior? Antioh cel Mare va reporni lupta contra Egiptului, profitând că Antioh V era doar un copil (5 ani).
74 Daniel 11:13 După câţi ani se va reîncepe războiul ? Dup 13 ani, în 204 BC
75 Daniel 11:14 Cine vor fi cei mulţi ce se vor ridica împotriva Egiptului? Antioh; Filip IV al Macedoniei; tulburări sociale în Egipt, comploturi
76 Daniel 11:14 Alături de aceştia, cine se va mai ridica la luptă contra Egiptului? Un partid politic filo-sirian din Iudea, ce spera în bunăvoinţa lui Antioh
77 Cum priveşte Dumnezeu alianţele poporului Său cu păgânii? Isaia 30-31; Osea 7; Ez 16
78 Daniel 11:14 Care va fi rezultatul răscoalei „derbedeilor ” evrei? În timp ce Antioh era ocupat pe alte fronturi, egiptenii, prin generalul Skopas recuceresc Iudea
79 Daniel 11:15.16 Cine va câştiga în lupta dintre Antioh (Siria) şi Egipt? Bătălii la Paneas şi Sidon. Egiptul, condus de Skopas, pierde
80 Daniel 11:16 Ce se va întâmpla cu Palestina, care era sub mâna Egiptului? Palestina revine la Antioh . Fusese cea mai frumoasă provincie egipteană
81 Daniel 11:17 Care va fi planul lui Antioh? Să ocupe tot Egiptul.
82 Daniel 11:17 Ce cale foloseşte în acest scop? Cere pace cu Egiptul (schimbarea e determinată de progresele ameninţătoare ale Romei )
83 Daniel 11:17 Până unde merge Antioh cu diplomaţia? I-o oferă pe fiica lui, pe Cleopatra , ca soţie lui Ptolemeu V, sperând ca prin ea să-l poată pierde pe acesta
84 Daniel 11:17 Se vor realiza planurile lui Antioh? Nu. Cleopatra l-a iubit pe Ptolemeu V, şi l-a avertizat de intenţiile lui Antioh
85 Daniel 11:18 Care vor fi noile direcţii de cuceriri ale lui Antioh? Coastele Asiei Mici, Hellespontul, Tracia, Insulele Eubeea, Samos, Rodos.
86 Daniel 11:18 Cu cine intră în conflict datorită acestor cuceriri? „Ostroavele ” aparţineau unor aliaţi ai Romei
87 Daniel 11:18 Care este reacţia Romei? Generalul Scipio învinge pe Antioh într-o serie de bătălii
88 Daniel 11:18 Cu ce se vor solda aceste cuceriri ale Romei? Siria va trebui să plătească Romei pagube enorme
89 Daniel 11:19 De unde va strânge Antioh colecta pentru a plăti Romei? Expediţii de jaf în propriile ţinuturi
90 Daniel 11:19 De ce se va poticni Antioh? Încercând să-şi însuşească tezaurul lui Bel din Elimaida, îşi va pierde viaţa.
91 Daniel 11:20 Cine îi va lua locul lui Antioh? Seleukos Filopator, (187-175), fiul lui Antioh
92 Daniel 11:20 Pe cine trimite Seleukos în Iudeea şi de ce? Pe ministrul Heliodor, pentru a confisca tezaurul de la templu.
93 Au reuşit acţiunile lui Heliodor? Nu e clar. Legenda evreiască spune că o minune de la Dumnezeu l-a oprit
94 Daniel 11:20 Cum de sfârşeşte Seleukos aşa de repede? La întoarcere, Heliodor pune la cale otrăvirea lui Seleukos
95 Daniel 11:21 Cine se va ridica în locul lui Seleukos Filopator? Heliodor? Nu, ci Antioh IV, fiul cel mic al lui Antioh cel Mare
96 Daniel 11:21 De ce Antioh IV a fost socotit vrednic de dispreţuit? Pentru a câştiga popularitate, uza de diplomaţie, intrigă, minciuni, linguşiri, flatări etc
97 Daniel 11:21 De ce se spune că nu avea putere împărătească? Antioh cel Mare fusese înfrânt; Antioh IV fusese lăsat zălog la Roma (14 ani), pentru plata datoriilor Siriei. Seleukos, fratele lui Antioh IV preluase tronul; Antioh nu avea oşti
98 Daniel 11:21 Cum se face că s-a ridicat dintr-o dată? Seleukos cere repatrierea lui Antioh IV, trimiţând ca zălog în locul lui pe fiul lui Demetrios; Seleukos este otrăvit (175); Heliodor îi ia locul; dar Antioh IV ia locul lui Heliodor.
99 Daniel 11:21 Prin ce fel de uneltiri capătă el domnia? Flatează pe regele Pergamului şi pe sirieni spre a-l accepta; promite Romei achitarea datoriilor; intrigi
100 Daniel 11:22 Ale cui oşti se vor revărsa împotriva lui Antioh IV? Ale Egiptului, care neprimind zestrea promisă de Antioh cel Mare pentru Cleopatra (Palestina, Coelesiria, Fenicia), venea să şi-o însuşească singur
101 Daniel 11:22 Cine va câştiga? Antioh IV, la Kassios
102 Daniel 11:22 Cu ce ocazie Antioh IV nimiceşte o căpeteie a legământului? Antioh încearcă elenizarea forţată a Iudeii. Marele Preot Honia III (foarte influent), este liderul partidei hasidimice (oponenţii elenizării), şi e asasinat în 172 BC din ordinul lui Antioh.
103 De ce încerca Antioh elenizarea Iudeii? Pentru a obţine dominaţia asupra Egiptului, Antioh avea nevoie de loialitatea evreilor. De aceea se şi folosea de oportunismul diferiţilor pretendenţi la postul de Mare Preot (exemplu - Iason)
104 Daniel 11:23 Profeţia prevede o unire între Egipt şi Antioh IV? Da, de circumstanţă. Antioh intervine în luptele interdinastice din Egipt, pentru a da un ajutor „dezinteresat” nepotului său Ptolemeu VI (aflat în lupătă cu Fyskon)
105 Daniel 11:23.24 În ce constă viclenia lui Antioh? Cu puţină armată, pentru a nu stârni bănuielile lui Antioh VI, cucereşte Memfisul, şi declară război lui Fyskon (fratele lui Ptolemeu VI), care domnea în Alexandria
106 Daniel 11:24 Ce altă viclenie va mai folosi Antioh? Va împărţi bani / prăzi supuşilor pentru a câştiga popularitatea.
107 Daniel 11:25 Cum îşi continuă Antioh expansiunea pentru a avea tot Egiptul ? Jucând rolul de protector al lui Ptolemeu VI, merge la luptă contra lui Fyskon
108 Daniel 11:25 Care va fi reacţia lui Fyskon? Ripostează pe măsură la invazia lui Antioh IV
109 Daniel 11:25 Cine câştigă dintre Fyskon şi Antioh IV? Antioh IV
110 Daniel 11:25.26 Pe ce altă viclenie s-a bazat victoria lui Antioh IV? A manevrat o trădare prin persoana miniştrilor lui Fyskon (Lenaios şi Eulaios)
111 Daniel 11:27 Antioh IV şi Ptolemeu VI erau sinceri unul cu celălalt? În aparenţă aliaţi contra lui Fyskon, ei căutau să se înşele reciproc
112 Daniel 11:27 Ce înseamnă că Antioh IV şi Ptolemeu VI vor sta la aceeaşi masă? Tratate temporare de pace (Antioh IV se temea de intervenţia Romei)
113 Daniel 11:27 Va reuşi în cele din urmă Antioh IV cucerirea Egiptului? Nu. Dacă ar fi reuşit, Iudea ar fi fost poate elenizată. Dumnezeu avea însă un cui pentru Antioh IV :Roma.
114 Daniel 11:28 Ce va face Antioh pe drumul lui de întoarcere spre Babilon? Se abate prin Ierusalim, pretextând un arbitraj între 2 arhierei rivali
115 Daniel 11:28 De ce Antioh se va dovedi vrăjmaş înverşunat contra evreilor? evreii ceruseră sprijin Romei; evreii jubilaseră la zvonul că Antioh ar fi murit în Egipt; nu se lăsau manevraţi politic şi cultural; nu îmbrăţişau politeismul
116 Daniel 11:28 Cum va lucra Antioh contra legământului (evreilor? În 169 BC, generalul Appollonius intră în Ierusalim în Sabat. 40.000 de morţi; 40.000 de sclavi; jefuirea templului
117 Daniel 11:28 Unde se va duce după jefuirea templului? În ţara lui, în Antiohia.
118 Daniel 11:29 Antioh IV va renunţa la luptă şi la planuri contra Egiptului? Nu. Va porni în anul următor o a 3-a campanie contra Egiptului.
119 Daniel 11:29 .30. Va câştiga de data aceasta? Nu. Ptolemeu VI şi Fyskon se împăcaseră. La cerea lor a intervenit Roma.
120 Ce profeţie împlineau romanii prin intervenţiile lor? Numeri 24,23-24 ….nişte corăbii vor veni din Chitim, vor smeri pe Asur, vor smeri pe Eber, şi la urmă vor fi nimicite şi ele.”
121 Daniel 11:30 Ce a trebuit să facă Antioh IV? Roma i-a ordonat retragerea. El s-a retras, frustrate
122 Daniel 11:30 Prin ce şi-a exprimat frustrarea? Persecută iar pe evrei
123 Daniel 11:30 De aportul cui se va folosi Antioh IV? Al unor evrei cu aplecări spre elenizare
124 Daniel 11:31 Cum vor acţiona oştile trimise de Antioh? Este trimis iar generalul Appollonius, ce foloseşte aceeaşi tehnică; urmează un nou masacru.
125 Daniel 11:31 Cum va modela Antioh religia evreilor? proclamă desfiinţarea religiei evreieşti; interzice Sabatul, circumcizia, Scripturile, ritualul de la templu; ridică statuia lui Zeus cu chipul său pe altar
126 Daniel 11:31 Cine l-a ajutat în această operă? Inchizitorii sirieni şi oficialii evrei apostaziaţi
127 Daniel 11:32 Toţi evreii s-au lăsat elenizaţi? Nu. Unii au ales moartea decât să-şi calce conştiinţa.
128 Daniel 11:32.33 În ce au constat „isprăvile” celor neprrihăniţi? Nu în statornicia moralist legalistă întemeiată pe voinţă, ci în cunoaşterea lui Dumnezeu
129 Ce poziţie ai fi avut dacă ai fi trăit atunci?
130 Până la urmă naţiunea evreiască avea să cadă? Dacă da, cum? Şi cum adică „vor fi ajutaţi puţin”? Da, va cădea. Iată cum: familia haşmoneilor (preoţi hasidimi) iniţiază o revoltă armată contra sirienilor. Răscoala a fost condusă de preotul Matatia şi de fiul său Iehuda, zis Makabi (Macabeul). În final s-au eliberat de sirieni la 25 decembrie (Kislev) 165 BC. Ierusalimul este recucerit. Templul curăţat. Evenimentul se sărbătoreşte şi până azi sub numele de Hanuka (inaugurarea; Ioan 10,22); Dar dinastia sacerdotală capătă ulterior reflexe regale; au loc conflicte familiale; sunt invitaţi romanii pentru arbitraj, care acceptă fără reţineri; ulterior, aceasta va conduce la căderea spectaculoasă din 70 AD, ca să nu mai vorbim de anul 34 AD (părăsirea lor ca naţiune aleasă). „Ajutaţi puţin” , pentru că orice rezolvare politico-militară a problemei religioase este nesatisfăcătoare, compromiţătoare, imperfectă şi deci de puţin ajutor
131 Care e sfârşitul lui Antioh IV? Moare, cca 165 BC, în Orient, răpus de o boală necruţătoare de pe un front de luptă
132 Daniel 11:35 Cum adică vor cădea unii şi dintre cei drepţi? Nu doar războinicii, sau purtătorii de arme vor suporta persecuţie, ci uneori şi cei credincioşi. Pentru ei e promisă însă învierea.
Nota . Ar urma în mod normal expunerea versetelor Daniel 11:35-45. Pentru interpretarea versetelor 35-45, trebuie avute în vedere câteva lucruri: Expresia „...până la vremea sfârşitului" din V.35 b. este de o mare importanţii, este cheia înţelegerii profeţiei despre Antioh din cap. 11. Inspiraţia profetică urmează aici o metodăcerească; îngerească, de dezvăluire a viitorului, aşa cum se poate întâlni şi în alte locuri. Descriind ororile şi persecuţiile lui Antioh, profeţia se opreşte asupra lor, fără a promite o victorie apropiată asupra lui sau o curăţire a templului din Ierusalim. Se stăruie în final asupra acţiunilor pustiitorului şi asupra statorniciei celor credincioşi în contrast cu trădătorii, apostaţii şi oportuniştii. Se aminteşte de nevoia ca poporul lui Dumnezeu să fie curăţit, curăţit, curăţit... până la vremea sfârşitului. Atât de mult trebuiau să dureze persecuţiile lui Antioh? Vremea sfârşitului este amintită şi în v.40, unde vedem că ea nu reprezintă un punct final al timpului, ci un segment final în care se petrec o serie de evenimente, o încleştare finală dintre puterile politice adverse, în care poporul lui Dumnezeu este din nou şi pentru ultima dată ameninţat. În Dan. 12:4, vremea sfârşitului este de asemenea, un segment final de timp, în care cartea lui Daniel va fi mai bine înţeleasă. În Dan. 12:4 vremea sfârşitului este inaugurată de sfârşitul perioadei de persecuţii care a fost amintită în cap.7 (cei 1260 ani până la 1798), şi se încheie odată cu ultimul asalt al Vrăjmaşului asupra poporului lui Dumnezeu. Dan. 12:13 arată limpede că sfârşitul, deci încheierea vremii sfârşitului reprezintă timpul învierii morţilor. Ce a intenţionat inspiraţia prin această imagine a lungirii persecuţiei lui Antioh timp de secole după secole şi chiar milenii, „până la vremea sfârşitului"? Oricât de neobişnuit ni s-ar părea, dar este evident că aici Inspiraţia a văzut în Antioh (împăratul de la miază-noapte) şi persecuţiile lui, un tip al tuturor persecutorilor până la sfârşit şi, în special, un tip al marelui persecutor (Fiara-Antichrist) din viziunea capitolului 7. Această înţelegere poate da şi soluţia identificării cornului din Daniel 8. Mulţi comentatori recunosc că aici Antioh este un tip al lui Antichrist şi că în versetele următoare este descris în mod exclusiv Antichristul. Însă de regula, Antichristul este privit ca o apariţie încă viitoare. Întrebarea este: după exactitatea profeţiei din Dan. 7 şi după o istorie oribilă de peste o mie de ani de persecuţii „creştine" care au fost de zeci de ori mai grozave decât cele ale Romei păgâne, încă nu se înţelege clar că Antichristul este sistemul papal ? Acest mod de aplicaţie dublă sau multiplă a unei profeţii se poate întâlni şi în alte locuri biblice. Vorbind despre profeţia din v.31, Isus (deşi cunoştea istoria evreilor) aplică această profeţie la viitor (Mat 24:l5, Lc 21:20). Prin aceasta Isus ne învaţă să vedem profeţia despre cornul din cap. 8 şi 11 ca pe o aplicaţie dublă sau multiplă. Chiar şi previziunea din Mat.24 care este prezentată în termenii unei profeţii condiţionate, are prin forţa împrejurărilor o aplicaţie dublă (la fel şi Apoc 1-3). Persecuţiile descrise în v.30-31 nu s-au sfârşit cu Antioh. Ele s-au reeditat odată cu ostilitatea Romei faţă de creştinism şi iudaism. Mai important încă, ele s-au reeditat la scară mare şi pe timp îndelungat în timpul supremaţiei papale. Puţinul ajutor din v.31 coincide în era creştina cu epoca lui Constantin cel Mare care a dat toleranţă şi avans politic creştinismului, şi cu aspectul politic al Marii Reforme Protestante din sec.XVI. A se vedea lecţia „Antihristul în cartea Daniel”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu